Semnal editorial: traduceri din poezia germană și suedeză la Tact
Anul 2026 aduce, în Colecția Lobus Frontalis a Editurii Tact, un proiect editorial important dedicat traducerilor de poezie. Printre volumele recent apărute se numără cel semnat de Durs Grünbein (traducere de Manuela Klenke și George State), Johannes Bobrowski (traducere de Grigore Marcu), Tomas Tranströmer (traducere de Dan Shafran) și volumul Punct. Poezie britanică de azi (traducere de George State) – o cronică mai amplă dedicată acestei antologii se află în paginile revistei.
Anul 2026 aduce, în Colecția Lobus Frontalis a Editurii Tact, un proiect editorial important dedicat traducerilor de poezie. Printre volumele recent apărute se numără cel semnat de Durs Grünbein (traducere de Manuela Klenke și George State), Johannes Bobrowski (traducere de Grigore Marcu), Tomas Tranströmer (traducere de Dan Shafran) și volumul Punct. Poezie britanică de azi (traducere de George State) – o cronică mai amplă dedicată acestei antologii se află în paginile revistei.
Deși aparțin unor generații și contexte diferite, Grünbein și Bobrowski împărtășesc preocuparea pentru raportul dintre memorie, istorie și trauma războiului (într-o manieră care ar putea aminti, pe alocuri, de reflecțiile lui Karl Jaspers asupra responsabilității istorice). În „Anii la zoo: un caleidoscop” (Die Jahre im Zoo: Ein Kaleidoskop, 2015), Grünbein reconstruiește – prin fotografii vechi găsite pe tarabele unor negustori ce reactivează memoria autobiografică – Dresda, orașul copilăriei lui, surprinzând felul în care trecutul continuă să reverbereze în prezent: „M-am născut în Weißen Hirsch –/ Un cartier de vile cruțat de război./ Și exist, așa cum există imaginile/ Care depun mărturie despre viață și nu/ Spun nimic despre morți”.
Bobrowski intră în dialog atât cu artiști, scriitori și compozitori („Jakub Bart în Ralbitz”, „Barlach în Gustrow”, „J.R.M. Lenz”, „Lui Jawlensky” etc.), cât și cu urmele războiului, pe care le transpune într-un imaginar de factură aproape mistică: „Aici/ pietrele saltă, pereți/ pictați, scara/ se rupe, în jurul stîrvurilor de porumbei/ – stindardele lor –/ se rînduiesc oștiri de guzgani.// Aici va,/ zice-se/ înverzi un copac/ și el va sprijini cerul,/ zice-se/ cu ramuri și frunze”. Memoria războiului răzbate la fel de pregnant ca în poezia lui Grünbein: „Aleea/ mărginită/ de pașii celor răposați. Cînd ecoul/ a coborît peste oceanul aerian,/ pe solul pădurii se tîrăște/ iedera, rădăcinile/ ies la iveală, liniștea/ se-apropie cu păsări, cu voci albe”.


Discursul poetic al lui Tomas Tranströmer, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2011, pornește de la obiecte în aparență banale și lipsite de importanță (o piatră, o fereastră, un copac) pe care le transformă în puncte de acces către o dimensiune amplă a interiorității. Poezia lui operează cu o trecere de la micro spre macro, de la concret la metafizic: „Privește copacul cenușiu. Cerul a curs/ prin fibrele lui, jos, în pămînt –/ un nor sfrijit e tot ce rămîne după ce/ pămîntul a băut. Spațiul cosmic furat/ se-nvîrtește-n împletitura de rădăcini, se răsucește/ și devine verdeață. – Scurtele clipe/ de libertate urcă din noi, trec învolburate/ prin sîngele Parcelor și pornesc mai departe”; sau: „Am văzut atât de multe./ Realitatea ne-a epuizat atât de mult,/ dar acum a venit vara:// un aeroport mare – controlorul de trafic/ aduce jos din cer încărcătură după încărcătură/ de oameni înghețați.// Iarbă și flori – a ici aterizăm./ Iarba are un șef verde./ Candidez și eu”.

Proiectul Editurii Tact este unul de anvergură, aducând în traducere și recuperând totodată autori esențiali ai poeziei de limbă germană și suedeză.
Editor